Cercetători din mai multe ţări susţin că descoperirea lor, bazată pe unul dintre cele mai ample studii de acest tip, oferă noi informaţii despre rolul geneticii în comportamentul uman. Conform Independent, echipa a examinat compoziţia genetică şi istoricul educaţional a peste 1,1 milioane de persoane din 15 ţări din Europa, ce aveau vârste de peste 30 de ani.
Echipa a descoperit 1.271 de variaţii genetice asociate anilor petrecuţi în şcoală. Atunci când au analizat performanţele persoanelor în cadrul testelor privind cât de buni se credeau la matematică şi care era cel ma ridicat nivel educaţional la care au ajuns şi au descoperit sute de asocieri genetice pentru aceste trăsături.
O mare parte dintre aceste variaţii afectează genele active ale creierului fetusului şi al copiilor ce au un impact asupra dezvoltării noilor celule cerebrale şi a modului în care acestea reacţionează la noile informaţii. În cele din urmă, acest lucru afectează psihologia unei persoane.
Studiile realizate în ultimii zeci de ani au arătat unul dintre principalele motive pentru care oamenii diferă în capacităţile educaţionale. Deoarece acestea sunt diferite la nivel genetic. „Atunci când au fost combinate cele 1.271 de variaţii au putut fi explicate 4% dintre variaţiile educaţionale dobândite”, au notat specialiştii în studiu.
Însă atunci când cercetătorii au inclus un set mai vast de variaţii, au creat un „scor poligenic” pe întregul genom al unei persoane ce poate explica 11-13% din variaţiile privind anii de şcolarizare. „Chiar dacă ai un scor poligenic scăzut, asta nu înseamnă că nu vei dobândi un nivel educaţional crescut. Situaţia familiei, statutul social şi economic joacă un rol foarte important”, a declarat coautorul Robbee Wedow, din cadrul Universităţii din California de Sud.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: